Cum este Bucureştiul ?
Cum mi-aş dori să fie Bucureştiul ?
Ce pot să fac ca să devină aşa cum mi-l doresc?
Sunt întrebări care ne preocupă constant şi, pentru a le găsi răspunsurile am organizat acest atelier intensiv. Ne interesează atat problemele actuale ale Bucureştiului, cât şi calităţile sale. De aceea ne-am propus să căutăm soluţiile pornind de la ceea ce Bucureştiul ne oferă, transformând problemele în avantaje şi în puncte de plecare înspre o dezvoltare durabilă, fezabilă şi identitară pentru oraş şi utilizatorii săi.
Am privit Bucurestiul prin ochii a 13 studenţi arhitecţi, cu media de varstă de 24 de ani. Etatea lor este importantă deoarece ei reprezintă noua generatie de utilizatori, având spiritul critic şi entuziasmul necesare ameliorării stării de fapt. Dintre acestia 13, 5 sunt bucureşteni, restul locuiesc şi îl cunosc de 5 ani, de la începutul studiilor lor universitare.
Abordarea noastra a pornit de la cateva cuvinte cheie, ce descriu problematicile cu care Bucureştiul se confruntă în prezent :
zonă verde ׀ locuire ׀ apă ׀ plimbare ׀ limite ׀ ecranare ׀ stradă ׀ obiecte ׀ parcări ׀ catedrală ׀ dezindustrializare ׀ centru ׀ topografie ׀ câmpuri ׀ piaţă ׀ cultură ׀ cartier ׀ mobilitate
Am lucrat în cinci echipe, fiecare alegând şi interpretând în felul său unul din cuvintele-cheie. Îndrumătorii nu au intervenit pentru a impune linii generatoare în această cercetare, prioritatea dată diferitelor cuvinte-cheie fiind la alegerea studenţilor.
Etapele de lucru :
- prima fază: identificarea concretă a problematicii exprimate de cuvântul-cheie
- a doua fază: lectura orasului ţinând cont de cuvântul ales
- a treia fază: propunerea unei strategii de interventie la scară urbană
- a patra fază: alegerea unui loc pentru a ilustra strategia printr-un proiect la scară arhitecturală.
- a cincea fază: elaborarea manifestului
Am considerat că producerea unui manifest este de importanţă capitală; pe de-o parte pentru că acesta dă un caracter decisiv propunerii, pe de altă parte pentru a atrage atenţia publicului, a utilizatorilor oraşului.
Lucrările prezentate în acest catalog fac parte dintr-o expoziţie itinerantă, deschisă publicului larg. Scopul este de a coopta cât mai mare parte din utilizatorii oraşului în procesul dezvoltării capitalei cat şi de a le arăta posibilităţile prin care calitatea vieţii lor urbane se poate îmbunătăţi.
Cele 5 proiecte, chiar dacă diferite ca scară de intervenţie, oferă oraşului o bază alternativă pentru un Masterplan. MOBILITATEA propune o structură a cărei amplasare în puncte cheie ar regla atât problema de trafic cât şi cea de densificare necontrolată a spaţiului construit. Micile PIEŢE PUBLICE în zone de înaltă densitate rezidenţială dau posibilitatea rezolvării problemelor zonelor interstiţiale şi implică utilizatorii în întreţinerea spaţiilor publice astfel obţinute. STRĂZILE trag un semnal de alarmă privind privatizarea spaţiului public şi propun reabilitarea şi includerea în circuit nu numai a caselor şi curtilor abandonate din centrul istoric, dar şi utilizarea întregului lot construit la nivelele superioare subsolului şi parterului. LIMITELE, chiar daca utopice în soluţia lor, oferă un argument pentru intensificarea acţiunilor culturale, susţinute fie de administraţie, fie de agenţi privaţi sau organizaţii neguvernamentale. În final, APA propune o importantă schimbare la nivel de trafic auto privat dar oferă avantaje enorme vieţii şi identităţii urbane a Bucureştiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu