FLUENŢE ŞI PASAJE

PROGRAM  FLUENŢE ŞI PASAJE

FLUENŢE ŞI PASAJE

Pasaj Universitate, Bucureşti

6-13 iunie 2012

Cui ne adresam: Fluenţe şi pasaje este un eveniment interactiv deschis în mod special publicului larg, dar şi specialiştilor din domeniul arhitecturii, urbanismului, precum şi tinerilor aflaţi la începutul carierei. 

Concept: Conceptul evenimentului porneşte de la dorinta de a crea un eveniment interactiv pentru a înfăţişa o serie de fluenţe (influenţe, confluenţe, afluenţe) care marchează arhitectura contemporană şi care situează România într-un schimb intercultural complex care are loc în regiunea Europei Centrale şi de Est. Ne dorim ca astfel să contribuim şi la punerea în valoare a unui spaţiu public, caracterizat printr-o dinamică culturala aparte şi o permanentă afluenţă de oameni. 

Scop: Scopul proiectului Fluenţe şi Pasaje este încurajarea interacţiunii între specialişti şi publicul larg, specialişti şi studenţi în formare (printr-un eveniment cultural cu grad mare de interactivitate care prezintă arhitectură de calitate). 

Unde si de ce: Proiectul asigura continuitatea unui demers iniţiat de Fundaţia Arhitext design, intr-o prima etapa, prin crearea expoziţiei de arhitectură cu proiecte realizate în Europa Centrală şi de Est (Fluenţe), acela de a aduce în prim plan o privire de ansamblu asupra arhitecturii de valoare din ţările Europei Centrale şi de Est şi modul în care acestea au preluat, infuenţat sau modificat alte culturi. Adresându-ne în mod special publicului larg, aducem expoziţia Fluenţe în spaţiul pasajului de trecere de la Universitate unde există un trafic pietonal constant şi extrem de generos, care presupune atât prezenţa unui public nespecializat cât şi a unuia specializat (având în vedere că Universitatea de Arhitectură este în imediata apropiere şi o parte dintre studenţi şi profesori folosesc ca mijloc de transport metroul). Pe de altă parte, ca loc al întrepătrunderilor de fluxuri culturale şi sociale, el beneficiază de un imens potenţial, prea puţin exploatat însă în direcţia transformării lui într-un spaţiu public de calitate, care să ofere posibilitatea unui loc de răgaz în parcurgerea spaţiului urban. Această condiţie actuală a Pasajului de la Universitate, ne-a inspirat să preluăm cele 3 subteme ale Expoziţiei Fluenţe: Influenţe, Confluenţe şi Afluenţe şi să le desfăsurăm într-o serie de evenimente interactive şi pro-active care să se înfăşoare în jurul spaţiului fizic al pasajului.

 Cum: Astfel evenimentul Fluenţe şi Pasaje cuprinde mai multe tipuri de interacţiune (dialog) cu publicul: un ecran de proiecţie video – participare pasivă a publicului; o reţea de elemente multimedia dispuse în punctele cheie ale expoziţiei şi destinate interacţiunii directe a vizitatorilor cu aceasta (astfel publicul poate pune întrebări, poate desena idei proprii pe tabletele grafice, poate vota online şi propune alte lucrări realizate pe platforma www.east-centricarch.eu) – participare activă şi implicare directă a publicului; o serie de întâlniri cu câţiva dintre arhitecţii proiectelor româneşti din expoziţie, precum şi cu 2 invitaţi din străinătate – participare activă a publicului interesat să poarte un dialog cu autori de proiecte şi oameni de cultură şi nu în ultimul rând expozitia Fluenţe în sine ca element de coagulare al întregului eveniment – participarea pasivă a publicului. Pasajul de la Universitate se transformă într-o platformă urbană a unor confluenţe interculturale active, accesibilă tuturor trecătorilor. Ne propunem să ţesem astfel o reţea de legături între spaţiul construit şi utilizatorii săi, pentru ca participanţii la acest eveniment să poată (re)simti (in/con/a) fluenţele interculturale care(i) modeleaza orasul si viata prin ochiurile unei pânze arhitecturale regionale care se intinde dincolo de graniţa ţării noastre (a Europei Centrale şi de Est). Datorită caracterului de interactivitate şi accesibilitate ridicat pe care l-am gândit pentru acest eveniment, platforma online www.east-centricarch.eu va servi drept spaţiu de înregistrare a reacţiilor publicului (voturi, comentarii la proiecte, lucruri posibile prin folosirea elementelor multimedia prezente în spaţiul fizic al evenimentului), dar nu numai. Platforma on-line va deveni şi un mijloc de promovare la nivel naţional şi regional a evenimentului, de (pe)trecere a graniţelor fizice.

Participanti: La eveniment vor participa o parte din arhitecţii români ale căror lucrări au fost expuse în cadrul Expoziţiei Fluenţe. Datorită caracterului său socio-cultural integrator, alături de profesionişti din domeniul arhitecturii şi urbanismului proiectul implică şi prezenţa în echipă a unui sociolog şi a unui psiholog în vederea realizării unor chestionare. Datorita gamei variate de proiecte de arhitectură din expozitia Fluenţe şi a gradului crescut de interactivitate, evenimentul pune la dispoziţie un spaţiu în care studenţii se pot documenta pentru proiectele de atelier, dar pot discuta si cu arhitectii proiectelor expuse precum si cu specialisti din alte domenii.

(Ex)poziţa Internaţională Fluenţe

Argument din partea curatorului Expoziţiei Fluenţe 2011, curator Bogdan Ghiu:

Mai există „Est”? Mai are rost să vorbim despre „Vest”? Mai sunt valabile separaţiile din perioada Războiului Rece? Oare nu tocmai imperativul integrării într-o lume politic comună şi, mai ales, economic globalizată, a fluxurilor fără bariere, a provocat, cu deja peste două decenii în urmă, căderea Zidului Berlinului şi dispariţia Cortinei de Fier?

Se poate însă renunţa atât de uşor la specificul istoric şi cultural al unei întregi zone? Şi nu cumva, printr-una din acele ambiguităţi şi inversări de accent pe care istoria nu încetează să le provoace, specificul atât de bogat, de divers al Centrului, Estului şi Sud-Estului Europei reprezintă azi, la peste două decenii de tranziţie de la colectivism la capitalism, o sursă de rezistenţă la omogenizare, de bogăţie în sărăcie? 

Tocmai graţie istoriei noastre zbuciumate, prezentul nostru este mai bogat în trecuturi decât multe alte zone ale Europei. Iar pluralitatea naraţiunilor colective şi diferenţele lor de scară nu presupune neapărat dominarea unora de către altele.

În momentul de faţă, se vorbeşte tot mai mult, în Occident mai ales, despre o nostalgie a modernităţii, despre nevoia unei reveniri, postimperiale şi postcoloniale, la proiectul modernităţii. Este vorba, însă, nu de o nostalgie retrospectivă, ci prospectivă. 

Modernitatea nu pare a mai putea fi reactualizată, relansată, după lichidarea ei postmodernă, decât din perspectiva şi din direcţia demasificată a modernităţilor secunde, „minore”, derivate, marginale, „soft”, polimorfe specifice Centrului, Estului şi Sud-Estului Europei, nu din aceeea a modernităţii occidentale triumfătoare, dominante, omogenizatoare. 

Raţionalismului utopic occidental, care a condus modernitatea pe culmile, dar şi în impasurile şi la dezastrele secolului XX, pare a începe să-i fie preferate, în discursurile despre reactivarea modernităţii, umanismul reajustat al modernităţii estice, acea „off-modernity” despre care vorbea Svetlana Boym, ca unică soluţie de re-modernizare rezonabilă.

Prin expoziţia Fluenţe, vă invităm să desenăm împreună, la Timişoara, într-un loc al tuturor confluenţelor, harta celor mai recente tendinţe, mişcări şi coridoare de comunicare din „bazinul” arhitecturii recente a Centrulului, Estului şi Sud-Estului Europei. 

Şi să medităm, din perspectiva unui dialog al modernităţilor neconsumate, reutilizabile, la nevoia de regăsire a scărilor umanităţii prin schiţarea unor micro-arhitecturi sensibile, în acelaşi timp senzoriale şi morale, responsabile şi sustenabile. Altfel spus, despre un nou umanism arhitectural, despre o re-arhitecturare a umanului. (Bogdan Ghiu)

De ce această expoziţie: Expoziţia Fluenţe face parte dintr-o serie de expoziţii iniţiate de Fundaţia Arhitext design în scopul promovării arhitecturii din ţările Europei Centrale şi de Est nu ca o arhitectură globală, ci ca o arhitectură particulară şi caracteristică; o arhitectură care nu poartă neapărat povara istoriei, ci mai degrabă o evocă dintr-o perspectivă contemporană echilibrată. Este o arhitectură care nu se inspiră numai din marile clădiri prezentate în orice carte de istoria arhitecturii, ci şi din exemplele arhitecturale mai puţin cunoscute. Ele pot prezenta particularităţile unei abordări locale care creează nuanţele unui stil global. Continuăm astfel cercetarea începută cu 4 ani în urmă, când am decis să dedicăm în fiecare an cel puţin un număr al revistei Arhitext studiului arhitecturii contemporane din regiunea noastră. Am publicat numere care prezentau arhitectura unor ţări cum ar fi Ungaria, Serbia, Rusia, Turcia, Slovenia, Republica Cehă şi Austria. Ţinând seama de aceste analize, am decis să alegem o temă care să pună în lumină unele curente speciale, coerente, uneori insesizabile din arhitectura acestor ţări.

Expoziţia Internaţională Fluenţe – cuprinde 77 de proiecte construite in tarile Europei Centrale si de Est, impartite in 3 sectiuni Confluente, Afluente, Influente - curator Bogdan Ghiu. Expozitia atrage si prin faptul ca, pe langa o prezentare in imagini si schite a unor proiecte de arhitectura, contine si o parte teoretica prin care aceste proiecte sunt incluse temei si comentate de critici internationali. Expozitia este completata de Catalogul Festivalului International Fluente, bilingv cu distribuire internationala.

Proiectele prezente în expoziţie se află postate pe platforma internaţională  www.east-centricarch.eu,  un nou proiect Arhitext iniţiat odată cu organizarea Expoziţiei Fluenţe.

Catalog Internaţional Fluenţe: Arhitectura în mişcare, „filmul” arhitecturii, desenează altfel istoria şi politicul, Europa: dincolo de opoziţiile dualist-metafizice Vest/Est, original/copie, creatoare a atâtor complexe de inferioritate-superioritate, deci a atâtor conflicte exterioare şi interiorizate, a atâtor resentimente ale excluderii şi marginalizării, care pot deveni astfel indiferente şi inutile. Arhitectura devine valoare trăită, istorie existenţializată, valoare de întrebuinţare.

„Hidrologia” arhitecturii, mişcările intern geo-istorice ale arhitecturii recente pot „scana” deci altfel, umanist, istoria Europei: ca un continuum de calităţi şi de intensităţi, de intensificări creativ-existenţiale.

FLUENŢELE arhitecturii („fluidizarea” ei, măcar ca display expoziţional) devin model „sustenabil” al istoriei Europei: deplasare de idei-obiect (INFLUENŢE), curgere-împreună, hrănire şi îmbogăţire reciprocă, trecere peste graniţe transformate în praguri (CONFLUENŢE), izvorâre şi invenţie locală liberă, dezlegată, graţie eliberată din chingile obligatoriei şi tiranicei, canonicei dialectici a istoriei (AFLUENŢE).

Termenul prim, modul prim de mişcare, de creştere şi teritorializare a arhitecturii, prin INFLUENŢE, continuă să ţină de dualismul modernist încă nerezolvat, de tensiunile în curs de distrugere ale utopiei modernităţii moderniste. 

Dar poate că abia copiile sunt creatoare, abia lateral-teritorial, prin alunecare, preluare şi împrumut, prin translare şi traducere meta-arhitecturală, prin confruntare cu rezistenţele „regional critice” ale solurilor culturale, creăm Nou, dar nu un Nou abstract, în-sine, monadă estetică, ci o Noutate trăită, cu valoare de întrebuinţare ridicată. Poate că tocmai modul de înţelegere al Noului trebuie înnoit, şi tocmai asta ne demonstrează arhitecturile în mişcare.

Important e ca lucrurile să curgă plural şi colectiv – baie, bazin de (in-)fluxuri –, să se întâlnească şi să ciocnească din cât mai multe direcţii, însăşi multiplicitatea „fluenţilor” distrugând şi depăşind conflictualitatea binară, întreţinută politic: CONFLUENŢE.

Pentru a ajunge, relansând-o post-politic, existenţial, „sustenabil”, la noua idee nu atât a unei post-modernităţi, cât a unor micro-modernităţi detensionate, eliberate, practicabile, post-utopice: continentul se compune din insule, între oameni, ideal, este Marea, continentul ideal e un arhipelag.

Noul Continent al oamenilor se compune după idei arhitecturale noi: meta-compoziţie.

I-C-Arhitectura Europei re-moderne. Cele trei mişcări sau perspective, cele trei „specii” ale nevoii de FLUENŢE a istoriei – construirea-arhitecturarea istoriei ca/prin INFLUENŢE, ca/prin CONFLUENŢE, ca/prin AFLUENŢE – nu pot exista pur, separat, şi nici nu desemnează mişcări de acelaşi nivel. Dar toate, punând arhitectura în centru, răspund nevoii de a desena şi de a construi altfel – fluent-colectiv – istoria, auto-percepţia noastră. Arhitectura trebuie să redevină modelul, grila de înţelegere a istoriei, dar n-o poate face decât prin imaginarea ei înseşi ca un „bazin hidrologic”: harta poate construi teritoriul, dar numai în mişcare şi prin întâlnire, prin coborârea din cer a Ideilor şi punerea lor în mers, în curgere, pe pământ.

Cei trei termeni, cele trei perspective – INFLUENŢE, CONFLUENŢE, AFLUENŢE – au însă, în plus, şi un aspect meta-textual, un rol euristic: pot desemna nu numai gesturi şi atitudini poietico-epistemice, ci şi epoci. (Prefaţă, Bogdan Ghiu)